„Mie-mi place să văd doar ce-i bun în oameni”.
Asta mi-a spus un client acum câteva săptămâni, cu o convingere fermă în voce.
Așa că l-am întrebat:
„Cum ar fi dacă un judecător ar zice același lucru?
– Știu că inculpatul a furat geanta soției tale, dar uite ce tată grijuliu este pentru copiii lui! Nu am să iau nicio măsură!”.
A râs și el, am râs și eu.
Dar problema mai intimă din spatele credinței nu e tocmai motiv de râs.
De multe ori, cei care aleg să vadă doar partea bună a lucrurilor trăiesc cea mai mare nefericire.
Când îmi antrenez mintea să vadă numai ce-i bun, aleg să ignor ce-i „rău”.
Iar capcana aici stă în „bun” și „rău”.
Pentru că tendința noastră este să etichetăm drept „bune” acele lucruri care ne sprijină, și „rele” pe cele care ne provoacă.
De ce e o capcană?
Pentru că oricât ai încerca, nu poți să ignori tot „răul”, toate provocările.
Și nici nu este productiv să o faci.
Ca să înțelegi mai bine la ce mă refer, gândește-te la o provocare prin care deja ai trecut.
Cât de greu ți-a fost să conduci mașina când făceai școala de șoferi și cât de natural ți se pare acum?
Sau cât de greu ți-era la început să vorbești o limbă străină? 🙂
Uneori nu pare, dar fiecare provocare vine la pachet cu un set de abilități, cu o perspectivă nouă, cu o îmbogățire în vreo formă.
Când accepți provocarea, accepți și recompensa.
Dar când alegi să le ignori, le ignori pe amândouă.
Și această evitare e, de fapt, rețeta nefericirii.
Să ignori anumite provocări sperând că se vor rezolva de la sine este ca și când ai ignora o țeavă spartă în casă, sperând că se va repara miraculos.
Ca să poți opri fluxul de apă care îți inundă casa trebuie, întâi, să identifici problema din sistemul de țevi.
La fel este și cu provocările intime.
Dacă le ignori, nu vor face decât să se scurgă mai departe prin viața ta, până vei recunoaște problema și vei căuta o rezolvare.
Ca să nu lași provocarea să-ți inunde toată viața, îți propun un exercițiu. Pentru fiecare întrebare, caută cel puțin 25 de răspunsuri:
- Identifică un context provocator căruia nu i-ai dat mare atenție până acum. Cum te-a încurcat faptul că l-ai ignorat până acum? Cum te-a limitat în ceea ce era important pentru tine?
- Cum anume te-ajută în lucrurile importante pentru tine să dai atenție acestei provocări?
Și prin „atenție” nu mă refer să te îngrijorezi pe subiectul provocării, ci să recunoști provocarea și să cauți soluții.
Dacă simți, scrie rezultatele în comentarii. S-ar putea să-i inspiri și pe ceilalți cu răspunsurile tale. 🙂
0 Comments